Ritmul sinusal este expresia depolariz?rii miocardice prin impulsuri generate în nodul sinusal (frecven?? de repaus 60-100/minut). Criteriile EKG pentru un EKG normal sunt:
> undă P prezentă înaintea complexului QRS, în toate derivaţiile
> P anterograd: obligatoriu DI, DII, V5, V6, negativă în aVR
> intervale PP regulate (pot exista mici variaţii respiratorii, dar cu PP max – PP min sub 12 ms; apare creşterea frecvenţei P în inspir, respectiv scăderea ei in expir)
> frecvenţa undelor P este de 60-100/min
> intervalele PR sunt constante, 0,12-0,21 sec, dependent de frecvenţa cardiacă
> complexele QRS au caracter descendent, anterograd (înguste, durata fiind ≤0,10 sec)
> ST izoelectric
> T este concordant cu QRS (axa la 0-90°); T pozitivă în V1-V6, aVL, aVF, DI, DII; poate fi aplatizată sau negativă în DIII; este negativă în avR.
ARITMIILE reprezintă dereglări ale ritmului cardiac normal, fie sub raportul frecvenţei, fie al regularităţii ritmului cardiac, fie al ambelor.
CLASIFICAREA ARITMIILOR
i) din punct de vedere anatomo-topografic
1. aritmii normotrope (sinusale):
> tahicardia sinusală
> bradicardia sinusală
> aritmia sinusală respiratorie
> aritmia sinusală fazică (nerespiratorie)
> centru migrator atrial (ritm atrial rătăcitor, wandering pacemaker)
2. aritmii heterotrope (ectopice)
> aritmii supraventriculare (atriale, joncţionale)
> aritmii ventriculare
ii) din punct de vedere clinic
> aritmii cu ritm regulat sau neregulat
> aritmii cu frecvenţă normală, crescută (tahiaritmii) sau scăzută (bradiaritmii)
CONSECINŢELE HEMODINAMICE ALE ARITMIILOR
i) scăderea debitului cardiac (DC): apare la frecvenţe <40/min sau >160/min pe cord normal, <50/min sau >100/min pe cord patologic. Scăderea DC este mai pronunţată la pacienţii vavulari sau la cei cu insuficienţă cardiacă preexistentă. Debitul cardiac este produsul dintre frecvenţa cardiacă şi volumul bătaie. El mai depinde de contractilitatea miocardului, presarcină şi postsarcină. Mecanismul apariţiei sindromului de debit cardiac mic poate fi:
> scurtarea diastolei şi implicit a duratei de umplere a cordului (în tahiaritmii)
> scăderea frecvenţei, deşi, paradoxal, volumul bătaie este crescut (umplere fiind bună)
> pierderea funcţiei mecanice a atriilor (contracţia ineficientă a atriilor în fibrilaţia atrială scade DC cu până la 25%)
> pierderea sincronizării atrioventriculare în disociaţiile AV (DC scade cu 20-25%)
Ca şi consecinţă a scăderii DC, apare hipoperfuzie în teritoriul cerebral (manifestată prin ameţeli, lipotimie/sincopă, AVC ischemic), coronarian (cu apariţia ischemiei miocardice, care se poate manifesta prin crize anginoase sau chiar prin IMA), visceral (manifestată prin ischemie/infarct intestinal sau renal, insuficienţă renală acută) şi periferic (sindrom de debit cardiac mic: fatigabilitate, tegumente palide/marmorate/cianotice, reci şi umede, puls rapid şi slab, hipotensiune arterială până la colaps circulator, ischemie în membrele inferioare). Lipotimia este o stare presincopală caracterizată prin slăbiciune musculară generalizată, pierderea tonusului postural (incapacitatea de a menţine ortostatismul), manifestări digestive (greaţă, disconfort epigastric), tulburări vizuale, confuzie, dar fără pierderea stării de conştienţă. Sincopa reprezintă pierderea bruscă, tranzitorie, a stării de conştienţă, produsă de scăderea temporară a perfuziei cerebrale şi se manifestă prin pierderea tonusului postural, absenţa semnelor vitale (puls, respiraţie, tensiune arterială) şi relaxarea sfincteriană.
ii) oprire cardiacă – moarte cardiacă subită
Aritmiile pot determina un stop cardiac neaşteptat (moarte cardiacă subită), care este reversibil dacă se intervine prin defibrilare electrică. Cauzele morţii subite sunt: asistolia (oprire sinusală, BAV total), TV, FV, disociaţie electromecanică.
iii) sindrom Adam-Stokes: apare o pierdere bruscă a stării de conştienţă, secundară unei anoxii cerebrale instalată brutal – în asistolie, TV, FV, flutter ventricular, bradicardie extremă (SSS, BAV II de grad înalt, BAV grad III). Sincopele prelungite (peste 20 sec) sunt însoţite de convulsii tonico-clonice, cianoză, apnee, absenţa activităţii cardiace, puls imperceptibil, TA nedecelabilă, incontinenţă sfincteriană, midriază, Babinski (+) bilateral.