Majoritatea speciali?tilor cardiologi sunt preocupa?i de suferin?a actual? a pacientului ?i se focuseaz? pe tratamentul acesteia, neglijând componenta de preven?ie a factorilor de risc, despre care fie nu întreab?, fie o expediaz? sub forma unor recomand?ri la finalul biletului de externare, dup? o lista cât mai lung? de medicamente.
Având în vedere că reprezintă killerul nr. 1 la nivel mondial, bolile cardiovasculare ar trebui să beneficieze de o atenție specială în ceea ce privește prevenția și acest lucru s-ar putea face prin intermediul unor chestionare cu întrebări simple pe care pacientul să le completeze atunci când se află în fața cabinetului, în așteptarea consultației propriu-zise. Screeningul factorilor de risc ar ajuta la identificarea problemelor pacientului și la implementarea unor modificări ale stilului de viață. Pacienții pot fi destul de motivați de a face aceste schimbări dacă sunt informați că în locul medicației zilnice ei ar putea normaliza tensiunea arterială doar cu reducerea consumului de sare și cu exercițiu fizic regulat.
Deși majoritatea medicilor nu întreabă, iată care ar fi întrebările necesare privitor la cardiologia preventivă:
- sare – consumul de sare este un important factor de risc pentru hipertensiunea arterială și insuficiența cardiacă. Pacienții trebuie întrebați dacă adaugă sare la prepararea mâncării și dacă consumă frecvent alimente cu conținut ridicat de sare (supe la plic, brânzeturi sărate, mezeluri). Ghidul USDA 2011 recomandă un consum de 1500 mg sare pentru persoanele cu hipertensiune arterială, diabet zaharat, boală renală cronică sau vârsta peste 51 ani și de 2300 mg pentru indivizii care nu se încadrează în aceste criterii.
- suc – consumul de dulciuri și băuturi carbogazoase este adesea neglijat de populație, deși aceste produse conțin cantități mari de zahăr și aduc în organism un exces de calorii, care dacă nu sunt consumate, se depozitează sub formă de grăsime și cresc riscul cardiometabolic.
- sex – discuția despre activitatea sexuală reprezintă un subiect delicat atât pentru pacient (din cauza pudorii) cât și pentru medic (care trebuie să aibă abilități formate de a purta o astfel de converație). Activitatea sexuală este importantă din 2 puncte de vedere: în stop-ed-black.com rând, persoanele care fac sex mai mult sunt mai longevive (atenție însă că sexul extramarital este un factor de risc coronarian) și în al doilea rând, disfuncția erectilă este considerată o afectare de organ țintă, fiind un semn precoce de ateroscleroză. În plus, folosirea de medicamente pentru tratamentul disfuncției erectile de tipul sildenafil (Viagra) poate interfera cu nitrații (nitroglicerină) administrați pentru cardiopatie ischemică. Așadar, bărbații ar trebui întrebați dacă au probleme în viața sexuală sau dacă iau tratamente pentru impotență.
- istoricul familial de boli cardiovasculare – este un important factor de risc cardiovascular și este inclus în scorul Reynolds de calculare a riscului cardiovascular la 10 ani. Antecedentele familiale sunt adesea acoperite în anamneză întrucât sunt incluse în foaia de observație a pacientului.
- fumatul – statutul de fumător activ/pasiv, fost fumător sau nefumător este de obicei notat de medic în foaia de observație a pacientului.
- obiceiuri alimentare – pacientul trebuie chestionat cu privire la consumul de carne roșie, preparate fast-food, dar și de fructe, legume, cereale, pește. Privitor la statusul metabolic se poate face o evaluare rapidă prin calcularea indicelui de masă corporală și a procentului de grăsime corporală.
- exercițiul fizic – dincolo de întrebări obișnuite de tipul de câte ori ieșiți la alergat sau mergeți la o sală de fitness într-o săptămână, capacitatea funcțională la efort poate fi evaluată prin chestionarul DASI (Duke activity status index).
- alți factori – apneea în somn, stressul emoțional, suprasolicitarea profesională, starea conflictuală familială/la serviciu
Deoarece medicii au un timp limitat acordat examinării fiecărui bolnav, unii specialiști au propus ca pacientul să completeze un astfel de chestionar cu întrebări preformate înaintea consultației propriu-zise și ca documentul să fie ulterior atașat foii de observație/consultație. Astfel de chestionare ar trebui oferite pacienților atât la prima prezentare la un medic, cât și la consultațiile de control, pentru a urmări dacă au apărut noi factori de risc (o rudă a fost diagnosticată cu boală cardiovasculară) sau dacă bolnavul a făcut progrese în combaterea lor (a renunțat la fumat, și-a optimizat alimentația și gradul de exercițiu fizic). O altă soluție pentru screeningul factorilor de risc este utilizarea instrumentelor online de tipul Healthy 7 oferit de American Heart Association (AHA). Sinceritatea în răspunsurile la astfel de chestionare depinde în mare măsură de și vechimea și încrederea relației pacient-medic.