Organismul matern are nevoie de o perioada de refacere dupa o sarcina, astfel ca trebuie considerate alternativele de contraceptie înainte de planificarea urmatorului copil.
Se recomandă ca intervalul minim dintre sarcini să fie de 18-24 luni, ceea ce înseamnă că un cuplu poate începe să se gândească la concepția unui nou bebe după ce copilul lor împlinește 1 an. Această recomandare este valabilă în special dacă nașterea a avut loc prin operație cezariană, altfel existând un risc crescut de ruptură uterină.
Teoretic, endometrul este complet refăcut la 1 lună de la naștere, și în cazul în care femeia nu alăptează, reluarea ovulației face ca femeia să fie fertilă și să poată rămâne din nou gravidă la câteva săptămâni postpartum.
Reluarea activității sexuale se poate face la 2-6 săptămâni după naștere, după vindecarea suturilor de epiziorafie (în cazul în care s-a practicat epiziotomie), dispariția durerilor și restabilirea libidoului. În cazul unei umectări insuficiente se recomandă folosirea unui lubrifiant pentru a preveni dispareunia (durere la penetrarea din timpul contactului sexual). În cazul nașterii vaginale, distensia din timpul expulziei va face ca vaginul să nu mai fie atât de strâmt ca înainte și se recomandă practicarea de gimnastică intimă (exerciții Kegel pentru musculatura pelvină) pentru maximizarea plăcerii sexuale. În anumite cupluri, sexul poate trece pe un plan secund odată cu venirea pe lume a copilului, căruia trebuie să îi acorde o marte parte din timpul lor.
Păstrarea unei perioade de pauză între 2 sarcini succesive este necesară pentru refacerea rezervelor organismului matern deoarece gestația este o solicitare majoră pentru femeie. Un interval prea scurt între sarcini predispune la apariția de complicații atât pentru mamă cât și pentru făt: prematuritate, dismaturitate, diabet gestațional (datorită supraîncărcării hiperglicemice). Nici un interval prea lung (peste 5 ani) între sarcini nu este favorabil deoarece este asociat cu risc de preeclampsie și eclampsie.
Iată care sunt principalele alternative contraceptive după naștere:
- amenoreea de lactație – alăptarea asigură protecție contraceptivă în primele luni după naștere datorită efectului inhibitor asupra ovulației al prolactinei.
- metode de barieră – diafragma poate fi folosită după regresia modificărilor aparatului genital din timpul sarcinii, de obicei la 6 săptămâni după naștere. Prezervativul poate fi folosit în siguranță la câteva săptămâni după naștere.
- metode hormonale – pilulele, plasturele și inelul vaginal contraceptiv cu estroprogestative sunt contraindicate la femeile care alăptează deoarece estrogenii scad producția de lapte matern. La femeile care nu alăptează, pilulele contraceptive pot fi administrate la 3 săptămâni după naștere (pentru a aștepta dispariția statusului hipercoagulant din timpul sarcinii care s-ar adăuga riscului de tromboză venoasă) .
- pilulele doar cu progesteron (POP) – acestea nu influențează secreția lactată și prin urmare pot fi administrate imediat după naștere.
- dispozitivul intrauterin (DIU) – se recomandă a fi montat la 6 săptămâni postpartum.