Diagnosticul infarctului miocardic se pune pe baza unor criterii clinice, drugstore electrice ?i enzimatice.
Criteriul clinic constă în durere toracică caracteristică pentru infarct. Sigur că durerea de inimă poate să fie atipică, cu iradiere în mandibulă sau epigastru sau chiar în spate – mai ales la femei și la vârstnici.
Criteriul electric presupune existența unei supradenivelări de segment ST ≥2 mm în precordiale și ≥1 mm în derivațiile membrelor, în cel puțin 2 derivații contigue (care “privesc” același teritoriu coronarian) sau un bloc de ramură stângă nou apărut. Clasic, există mai multe faze de evoluție EKG a infarctului miocardic:
- stadiul hiperacut (injurie ischemică acută) – în care apar inițial unde T pozitive, ample, simetrice, urmate de supradenivelare ST concavă superior cu înglobarea undei T (numită marea undă monofazică sau complexul Pardee)
- stadiul de infarct constituit (acut) – există supradenivelare de ST convexă superior, apar unde Q de necroză (durată ≥0.04s și amplitudine ≥ ¼ din amplitudinea undei R), iar undele T devin negative, simetrice
- stadiul de rezoluție (subacut) – supradenivelarea ST revine la linia izolectrică, unda T devine bifazică, apoi pozitivă
- stadiul cronic (infarct vechi, sechelar) – persistă doar unda Q patologică, fără modificări de fază terminală
Pe lângă aceste imagini directe pot apărea și imagini indirecte (reciproce, în oglindă) în derivațiile opuse celor care “văd” necroza: subdenivelare ST și unde T ascuțite, simetrice în derivațiile anterioare, unde R înalte în derivațiile drepte (pentru un infarct postero-inferior).
Persistența supradenivelării de ST după tratament poate semnifica reinfarctizare sau instalarea remodelării ventriculare (anevrism de ventricul stâng, tulburări de cinetică). Unda Q sechelară poate dispărea dacă zona cicatricială de infarct este înglobată intramural sau poate fi anulată dacă apare un infarct de perete opus.
Diagnosticul diferențial al supradenivelării de ST pe EKG trebuie să includă pericardita, repolarizarea precoce, sindromul Brugada, hiperkalemia și hemoragia subarahnoidiană.
Criteriul enzimatic este reprezentat de creșterea enzimelor miocardice de necroză de peste 2-3 ori valoarea normală: CK-MB, troponina T, troponina I și cu specificitate redusă (CK totală, mioglobina, LDH, AST/GOT). Mioglobina este prima care crește într-un infarct, la 2-3 ore de la apariția durerii, însă datorită specificității limitate nu mai este folosită în diagnosticul infarctului. Atât CK-MB cât și troponina cresc în primele 4-6 ore ale infarctului, ating un maxim la 12-24 ore, după care încep să scadă (CK-MB revine la normal la 72 ore, iar troponinele la 7-14 zile).