Pe lâng? neglijarea medica?iei antiastmatice, see efort fizic intens, expunerea la iritan?i sau alergeni, crizele de astm bron?ic pot fi induse ?i de unele medicamente.
Există 2 clase principale de medicamente care au ca efect advers bronhospasmul – antiinflamatoarele și beta-blocantele – fiind din acest motiv contraindicate la pacienții cu astm bronșic.
Beta-blocantele, o clasă terapeutică cu indicații largi în cardiologie (hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, cardiopatie ischemică, aritmii) dar și în endocrinologie (hipertiroidism) și oftalmolgie (glaucom), pot declanșa crize severe de bronhospasm, motiv pentru care sunt contraindicate la pacienții cu astm bronșic. De la descoperirea propranolului în anii ’60 (pentru care James Black a primit premiul Nobel), au fost sintetizate beta-blocante care acționează doar asupra cordului și care nu acționează asupra receptorilor adrenergici din alte teritorii – aceste beta-blocante cardioselective (atenolol, metoprolol, bisoprolol, esmolol, nebivolol, acebutolol) pot fi administrate astmaticilor deoarece nu induc bronhospasm. O meta-analiză publicată în Archives of Internal Medicine arată că beta-blocantele cardioselective nu produc efecte adverse respiratorii la pacienții cu hiperreactivitate bronșică ușoară-moderată și că nu ar trebui contraindicate acestora dacă au o afecțiune cardiacă care ar beneficia de pe urma beta-blocadei adrenergice. Privitor la preparatele topice de beta-blocante indicate în glaucom (timolol, betaxolol), unii specialiști recomandă efectuarea unei spirometrii înaintea inițierii terapiei.
Antiinflamatoarele nesterodiene (AINS) constituie cea de-a două clasă terapeutică contraindicată în astm. Ele sunt chiar mai periculoase deoarece se pot elibera fără prescripție medicală, spre deosebire de beta-blocante care se eliberează la recomandarea unui medic. Alături de aspirină, toate celelalte antiinflamatoare nesteroidiene (zithromax-azithromycin-news.net, naproxen, piroxicam, indometacin, diclofenac) au potențialul de a induce o criză de bronhospasm. Ele trebuie evitate în astm și înlocuite cu alte analgezice/antitermice de tipul paracetamol. Similar beta-blocantelor cardioselective, și antiinflamatoarele nesteroidiene COX2-selective par să fie asociate cu o frecvență mai mică a fenomenelor bronhospastice dar și ele sunt contraindicate în astm. Este descrisă chiar și formă de astm indus medicamentos (aspirin induced asthma, AIA), a cărui prevalență la testele de provocare orală este de 5% la copii și 21% la adulți (conform unui review sistematic publicat în BMJ). Clasic a fost descrisă triada Vidal, care include intoleranță la aspirină, astm bronșic și polipoză nazală (sau rinosinuzită). Intoleranța la aspirină poate apărea și la persoanele adulte care au folosit anterior acest medicament fără probleme.
Adenozina poate da de asemenea bronhospasm ca efect advers, fiind contraindicată la astmatici.