Infertilitatea este o problem? de s?n?tate care afecteaza 1/6 din cupluri. Datorit? dezvolt?rii tehnicilor de reproducere asistat?, viagra a devenit un subiect comun în societate. Cuplul care intra într-un program de reproducere asistat? poate fi afectat datorit? dificult??ilor asociate de ordin fizic, psihologic ?i economic.
Afirmațiile anterioare sunt susțtinute de studii recente efectuate în Europa. Unul dintre aceste studii, desfașurat în țările europene cu cele mai multe cicluri de reproducere asistată, identifică aspecte ale tratamentului care contribuie la stresul psihologic. Studiul este atribuit lui García Velasco, director la Institutul de Infertilitate din Valencia si lector la Univesitatea din Madrid, secția Obstetrică și Ginecologie.
Velasco subliniază că «infertilitatea poate să afecteze semnificativ viețile femeilor și relatiile lor interpersonale». Însă, deși multe dintre femei întâmpină dificultăți în ceea ce priveste concepția, puține dintre ele cer ajutor medical. Pentru ca ele să ceara ajutor medical, au nevoie de o perioada de pregătire, atât pentru tratamentul medical dar și pentru a dezvolta strategii eficiente de a face față perioadei care urmează.
Infertilitatea poate fi caracterizată ca o boală a sistemului reproducator definită de imposibilitatea de a obține o sarcină clinică după 12 luni de contacte sexuale regulate neprotejate (Zegers-Hochschild, 2009, apud. Galhardo 2011). Inabilitatea de a concepe un copil a fost descrisă ca o experiență care induce stres, atât individual cât și în cuplu. Unii autori consideră că cea mai dificilă consecință emotională a infertilității este aceea de pierdere a controlului asupra vieții, infertilitatea devenind nucleul vieții, centrul atenției celor care suferă de ea.
Infertilitatea și tratamentul acesteia constituie factori stresori care în consecință pot afecta chiar rezultatele tratamentului medical. Dificultățtile de ordin psihologic, stresul pot avea o influență mare în decizia cuplurilor de a continua sau de a abandona tratamentul medical.
Deși consecințele emotionale ale unui diagnostic de infertilitate au fost studiate în repetate rânduri, există înca întrebari legate de procesele și mecanismele care antrenează psihopatologia în cazul femeilor cu probleme de fertilitate. Studiile au pus în evidență diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește nivelul de distress resimțit.
Este foarte important modul în care traiește vestea infertilității o femeie, aceasta anulând o parte din identitatea sa, formată în cadrul unui mediu cultural care a inclus importanța maternității, aceasta fiind un factor central al identității femeii. Astfel, femeile infertile trăiesc un sentiment de pierdere a identității, un sentiment de incompletitudine și de incompetență, uneori. Se regăsesc în situația în care nu răspund favorabil unor expectanțe familiale, sociale, ceea ce poate să le creeze sentimentul inadecvării, al inferiorității. De altfel, rușinea este cea mai importantă emotie la care se face referire în cadrul experienței infertilității, legat de sentimentul de pierdere a controlului asupra corpului, de sentimentele de expunere personală, și de cele de a fi într-un fel defect din punct de vedere sexual.
Sentimentul de rușine este referit către interior sau către exterior. Rușinea exterioară este focusată pe mediul extern și social, atunci cand individul crede ca el există în mintea altora într-o maniera negativă, ca fiind inferior, inadecvat, incomplet. Rușinea poate fi de asemenea internalizată, manifestându-se ca un sentiment privat legat de propriile judecăți despre caracteristicile, sentimentele și fanteziile individului (Gilbert, 2002, apud. Galhardo 2011). Uneori individul se culpabilizează, asociind infertilitatea sa cu diferite comportamente pe care le-a avut în trecut, realizand astfel o legatură cauza-efect. Se culpabilizează în legatura cu comportamentul său sexual, cu eventuale avorturi sau în legatură cu stilul de viață.
Studiul desfașurat de Galhardo în 2011 a pus în evidență că cuplurile infertile care urmează tratament medical prezintă scoruri semnificativ statistic mai înalte la anxietate și depresie decât cuplurile fertile și cele infertile care sunt în proces de adopție și nu în tratament medical. Astfel, cuplurile infertile aflate in tratament medical consideră că ceilalti îi percep ca neatractivi, defecți, inferiori, fără valoare. De asemenea, ei se percep pe sine într-o manieră negativă, ca fiind inadecvați, diferiți, fără valoare. Ei se judecă prin prisma eșecurilor, durerii, inadecvării, ignorând partea pozitivă. Adesea se simt izolați și separați de ceilalți.
De asemenea, tratamentul medical se instituie într-un factor foarte intruziv, dureros, care impune expunerea vieții intime, controlul acesteia, și generează în consecință stres. Toate aceste aspecte constituie factori favorizanți pentru depresie, anxietate, pentru generarea sentimentelor de rușine și de auto-critică.
Un studiu danez efectuat în 2012 de Dr Birgitte Baldur-Felskov, un epidemiologist de la Danish Cancer Research Center din Copenhaga, a pus în evidență că femeile care rămân fără copii după prima lor intervenție de fertilizare, prezintă mai multe spitalizari pentru tulburări psihiatrice/psihologice decât femeile care au cel puțin un copil în urma intervențiilor de fertilizare. Studiul a arătat ca tulburările incriminate se referă la "alcool și abuz de substanțe", "schizofrenie și psihoze", "tulburări afective incluzând depresia", "anxietate, tulburari obsesiv-compulsive". Aceste rezultate reliefează faptul că infertilitatea urmată de eșecul procedurilor de reproducere asistată medical pot constitui factori de risc pentru declanșarea unor tulburari psihologice, chiar psihiatrice.
În acest sens devine evidentă necesitatea suportului psihologic în timpul programului de reproducere asistată medical, tocmai pentru a contracara factorii de risc și pentru a favoriza dezvoltarea unor mecansime de coping adaptative.
Gabriela SARAPATIN
Psiholog clinician
Consilier psihologic – orientarea experientiala
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Bibliografie:
- Childless Women With Fertility Problems at Higher Risk of Hospitalization for Psychiatric Disorders – Science Daily, October 2012
- Fear of Treatment Puts Stress On Women Undergoing Fertility Therapy – Science Daily, October 2012
- The Effects of Infertility on Sexual Functions and Dyadic Adjustment in Couples that Present for Infertility Treatment – Turkish Journal of Psychiatry, 2011
- The Impact of Shame and Self-Judgement on Psychopathology in Infertile Patients – Human reproduction, 2011, Human Reproduction, Vol.26, No.9 pp. 2408–2414, 2011, A. Galhardo, J. Pinto-Gouveia, M. Cunha, and M. Matos
- Stress, distress and outcome of assisted reproductive technology (ART): a meta-analysis - Human Reproduction, S.M.S. Matthiesen, Y. Frederiksen, H.J. Ingerslev, and R. Zachariae