Hemofilia este o boal? hematologic? genetic? caracterizat? printr-o tulburare a coagul?rii sângelui.
Hemofilia A (deficitul de factor VIII) este cea mai frecventă coagulopatie ereditară, cu transmitere X-linkat recesivă, apărând la 1:5.000-10.000 nou-născuți de sex masculin. Hemofilia B (deficitul de factor IX) apare cu o frecvență de 1:20.000-35.000 nou-născuți băieți.
Coagularea în hemofilie. Diagnostic
Din punct de vedere al deficitului coagulării, hemofiliile sunt clasificate în:
- hemofilia A (deficitul de factor VIII) – reprezintă 80% din sindroamele hemofilice
- hemofilia B (deficitul de factor IX, boala Christmas) – 10-15% din hemofilii
- hemofilia C (deficitul de factor XI), parahemofilia Alexander (deficitul de factor VII), parahemofilia Owren (deficitul de factor V), parahemofilia Stuart-Prower (deficitul de factor X) – foarte rare
Clinic apare o hemoragie în 2 timpi: odată produsă leziunea vasculară se formează trombul plachetar (hemostaza primară) care oprește temporar sângerarea, însă acesta este insuficient și hemoragia se va relua dacă nu intră în acțiune cascada coagulării (hemostaza secundară).
Rezultatele probelor de coagulare arată un timp de sângerare normal (timpul vasculoplachetar funcționează normal), un timp de protrombină normal (PT și INR explorează calea extrinsecă a coagulării, care implică factorul VII și factorul tisular), un timp parțial de tromboplastină (PTT) prelungit (fiindcă acesta explorează calea intrinsecă a coagulării, inclusiv factorii VIII și IX, care sunt deficitari în hemofilia A și B). Pentru confirmarea diagnosticului se fac determinări ale factorilor VIII și IX și teste pentru depistarea mutațiilor genetice.
Genetica hemofiliei
Având o transmitere X-linkată recesivă, boala apare aproape exclusiv la băieți. Acest lucru se datorează faptului că fetele au 2 cromozomi X, față de băieți care au doar unul și la care gena defectă se va manifesta obligatoriu dacă sunt purtători. Indivizii de sex masculin (XHY) moștenesc gena mutantă de la mama purtătoare (XHX) cu o probabilitate de 50%. Femeile purtătoare ale genei defecte sunt asimptomatice, având încă o copie sănătoasă a genei respective, de pe celălalt cromozom X.
Fetele pot face hemofilie (XHXH) dacă moștenesc ambele gene defecte atât de la mamă (XHX), cât și de la tată (XHY) sau atunci când procesul de inactivare a unuia dintre cei 2 cromozomi X (lionizare) îl cuprinde tocmai pe cel sănătos. Hemofilia C poate apărea la ambele sexe, neavând o transmitere X-linkată, ci autosomală.
La circa 1/3 dintre pacienți, hemofilia poate apărea ca o mutație spontană.
Cuplurile care prezintă istoric familial de hemofilie trebuie să beneficieze de sfat genetic.
Clinic: semne și simptome
Manifestările clinice principale sunt cele hemoragice: sângerări intraarticulare (hematroză de genunchi, gleznă, cot, șold), hematoame intramusculare, sângerări mucoase (nazale, digestive, urinare). Caracteristic, sângerările apar după un traumatism și sunt prelungite (după o lovire, extracție dentară sau circumcizie). Cea mai gravă manifestare a hemofiliei este sângerarea intracraniană. La femei debutul bolii poate fi prin sângerări menstruale abundente (menoragii).
Hemofilia este cu atât mai severă cu cât deficitul de factor VIII este mai mare (uneori, chiar absent). Astfel, hemofilia este încadrată ca ușoară dacă concentrația de factor VIII este între 5-40%, moderată la valori între 1-5% și severă la valori sub 1%. La pacienții cu hemofilie severă, sângerările pot fi declanșate spontan, atraumatic.
Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu deficitul de vitamină K și boala von Willebrand.
Complicații
Ca și complicații pot apărea distrucție articulară (artrită), infecții transmise prin transfuzii repetate (înainte de 1992 produsele de sânge nu erau testate pentru HIV, hepatită B sau C), dezvoltarea de anticorpi inhibitori anti-factor VIII.
Tratament
Tratamentul constă în substituția cu factori de coagulare (factor VIII, plasmă proaspătă), desmopresină DDAVP (crește nivelul de factor VIII), aplicații locale cu gheață, analgezice.
Pacienții trebuie să evite consumul de antiinflamatoare nesteroidiene, care pot agrava tendința la sângerare. Anticoagulantele orale sau injectabile sunt contraindicate.
Hemofilia în familia regală britanică
Regina Victoria a Angliei (supranumită „bunica Europei”), purtătoare sănătoasă a genei mutante pentru hemofilia B, a avut un fiu Leopold şi 2 fiice Alice şi Beatrice, care erau purtătoare şi care au transmis boala familiilor regale din Rusia, Prusia şi Spania. Una dintre nepoatele reginei Victoria, Alexandra, purtătoare a genei, căsătorită cu Nicolae al II-lea (ultimul ţar Romanov al Rusiei), a avut un fiu cu hemofilie severă (prin consangvinitate). Mult timp, s-a crezut că este vorba despre hemofilia A. Cercetările genetice recente au arătat că era de fapt vorba despre hemofilia B. Concluzia a venit după analiza ADN-ului extras din resturi scheletice ale membrilor decedaţi ai familiei Romanov (prinţul Alexei, strănepot al reginei Victoria), ultima dinastie imperială a Rusiei.