Ceclor (cefaclor) - prospect

Ceclor (cefaclor) - prospect

Compoziţie: Ceclor (cefaclor monohidrat USP, Lilly), este un antibiotic semisintetic din clasa cefalosporinelor, pentru administrare orală. Din punct de vedere chimic este 3-cloro-7-D-(2-fenilglicinamido)-3-cefem-4-carboxilic acid monohidrat.

Prezentare: Ceclor 250 mg: capsule, fiecare echivalentă a 250 mg (0,68 mmol) cefaclor. Ceclor 500 mg: capsule, fiecare echivalentă a 500 mg (1,36 mmol) cefaclor. Ceclor 125 mg: granule, pentru obţinerea a 60 ml, 75 ml, respectiv 100 ml suspensie, fiecare 5 ml echivalent a 125 mg (0,34 mmol) cefaclor. Ceclor 187 mg: granule, pentru obţinerea a 50 ml, respectiv 100 ml suspensie, fiecare 5 ml echivalent a 187 mg (0,51 mmol) cefaclor. Ceclor 250 mg: granule, pentru obţinerea a 60 ml, 75 ml, respectiv 100 ml suspensie, fiecare 5 ml echivalent a 250 mg (0,68 mmol) cefaclor. Ceclor 375 mg: granule, pentru obţinerea a 50 ml, respectiv 100 ml suspensie, fiecare 5 ml echivalent a 375 mg (1,00 mmol) cefaclor. Ceclor 125 mg: tablete masticabile, fiecare echivalentă a 125 mg (0,34 mmol) cefaclor. Ceclor 250 mg: tablete masticabile, fiecare echivalentă a 250 mg (0,68 mmol) cefaclor.

Indicaţii terapeutice: Ceclor este indicat în tratamentul următoarelor infecţii determinate de tulpini susceptibile ale microorganismelor evidenţiate. Otita medie cauzată de Str. pneumoniae, Haemophilus influenzae, stafilococi, Str. pyogenes (streptococi beta-hemolitici de grupă A) şi Moraxella catarrhalis (fost Branhamella catarrhalis). Infecţiile tractului respirator inferior, inclusiv pneumonia, cauzate de Str. pneumoniae, Haemophilus influenzae, stafilococi, Str. pyogenes (streptococi beta-hemolitici de grupă A) şi Moraxella catarrhalis (fost Branhamella catarrhalis). Infecţiile tractului respirator superior, inclusiv faringita şi amigdalita, cauzate de Str. pyogenes (streptococi beta-hemolitici de grupă A) şi Moraxella catarrhalis. Notă: Penicilina este medicamentul de elecţie în tratamentul şi prevenirea infecţiilor streptococice, inclusiv în profilaxia reumatismului articular acut. Amoxicilina a fost recomandată de American Heart Association ca regim standard pentru profilaxia endocarditei bacteriene în intervenţiile stomatologice, în cavitatea bucală şi la nivelul căilor aeriene superioare, cu penicilină V, ca alternativă raţională şi acceptabilă, în profilaxia bacteriemiilor cu streptococi alfa-hemolitici din sursele menţionate. Cefaclor este în general eficace în eradicarea streptococilor din nazofaringe; totuşi, date substanţiale evidenţiind eficacitatea cefaclor în prevenirea secundară fie a reumatismului articular acut ori a endocarditei bacteriene, nu sunt disponibile în prezent. Infecţiile tractului urinar, inclusiv pielonefrita şi cistita determinate de Escherichia coli, Proteus mirabilis, Klebsiella spp. şi stafilococi coagulazo-negativi. Notă: Cefaclor s-a dovedit eficace atât în infecţiile acute, cât şi în infecţiile cronice ale tractului urinar. Infecţiile pielii şi ale ţesuturilor moi determinate de Staphylococcus aureus şi Str. pyogenes (streptococi beta-hemolitici de grupă A). Sinuzita. Uretrita gonococică. Pentru determinarea susceptibilităţii microorganismelor incriminate la cefaclor ar trebui efectuate culturi şi studii de susceptibilitate.

Posologie şi administrare: Adulţi: Doza uzuală este de 250 mg la 8 ore. Doza zilnică totală nu trebuie să depăşească 4 g/zi. Copii: Doza uzuală zilnică recomandată este de 20 mg/kg corp/zi divizată în doze administrate la 8 ore. În cazul unor infecţii mai grave, otita medie, sinuzita şi infecţii cauzate de organisme mai puţin susceptibile, se recomandă 40 mg/kg corp/zi în doze divizate, până la maximum 1 g/zi. Nu a fost stabilită eficacitatea şi siguranţa administrării în cazul nou-născuţilor sub o lună. Afectarea renală: De obicei, nu sunt necesare modificări ale dozajului în cazul pacienţilor cu insuficienţă renală moderată sau severă (vezi "Precauţii speciale în utilizare").

Contraindicaţii: Hipersensibilitate la cefalosporine.

Precauţii speciale în utilizare: Înainte de introducerea terapiei cu cefaclor, trebuie luate în considerare cu multă grijă preexistenţa unor reacţii de hipersensibilitate la cefalosporine, peniciline sau alte medicamente. Dacă acest produs va fi administrat pacienţilor sensibili la penicilină, trebuie avut grijă pentru că au fost înregistrate şi cazuri de şoc anafilactic după administrarea antibioticelor beta-lactamice în cazul pacienţilor hipersensibili. Medicamentul trebuie administrat cu multă grijă şi în cazul pacienţilor cu episoade alergice cunoscute. Colita pseudomembranoasă a fost raportată în cazul administrării majorităţii antibioticelor cu spectru larg.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiuni: Au existat rare rapoarte cu privire la creşterea efectului anticoagulant, atunci când cefaclor şi warfarina au fost administrate concomitent. Rezultate pozitive ale testului Coombs direct au fost înregistrate în timpul tratamentului cu cefaclor. Poate să apară o reacţie fals pozitivă pentru glucoza în urina, în cazul testelor cu soluţii Benedict sau Fehling, sau în cazul testului cu tablete de sulfat de cupru. Probenecid (vezi "Proprietăţi farmacocinetice").

Sarcină şi alăptare: Nu s-a stabilit siguranţa utilizării acestui produs în timpul sarcinii la femei. Evaluarea studiilor experimentale realizate pe animale nu indică nici un efect nociv, fie el direct sau indirect, în ceea ce priveşte dezvoltarea embrionului sau a fătului, a cursului dezvoltării lui peri- şi postnatale. Cefaclor trebuie folosit în timpul sarcinii numai dacă este absolută nevoie. Cefaclor este excretat în laptele uman. Cum nu se cunosc efectele asupra nou-născutului, cefaclorul trebuie administrat cu multă grijă femeilor aflate în perioada de alăptare (vezi "Proprietăţi farmacocinetice").

Efecte asupra abilităţii de a conduce maşina şi de a utiliza alte maşini: Cefaclor nu afectează abilităţile de conducere sau de utilizare a unor maşini.

Reacţii adverse: Un număr mic de pacienţi au prezentat diaree şi, rar, greaţă şi vărsături. Au fost raportate reacţii asemănătoare bolii serului (eritem polimorf, erupţii eritematoase sau alte manifestări dermatologice însoţite de artrită/artralgie, cu sau fără febră). Aceste reacţii apar mai frecvent la copii decât la adulţi. Ca şi în cazul altor cefalosporine, reacţii alergice cum ar fi erupţiile morbiliforme, urticaria şi pruritul au fost observate. Mult mai rar au fost raportate reacţii de hipersensibilitate mult mai grave, cum ar fi sindromul Stevens-Johnson, epidermoliza necrotică toxică şi şocul anafilactic. Ca şi în cazul unor peniciline şi a altor cefalosporine au fost raportate cazuri rare de hepatită tranzitorie şi de icter colecistic. Foarte rar a apărut nefrita interstiţială reversibilă. Eozinofilia, o uşoară creştere a testelor ASAT, ALAT şi a fosfatazei alcaline, precum şi foarte rare cazuri de trombocitopenie au fost raportate în timpul terapiei cu cefaclor.

Supradozare: Semne şi simptome: pot include greaţa, vărsăturile, disconfort epigastric şi diaree. Tratament: pe lângă măsurile generale care ar fi necesare, administrarea cărbunelui activ, în locul ori împreună cu golirea gastrică, poate reduce absorbţia. Supradoza de cefalosporine poate produce convulsii.

Proprietăţi farmacodinamice: Cefaclor este un antibiotic semisintetic din clasa cefalosporinelor. Acţiunea bacteriană a cefalosporinelor rezultă din inhibiţia sintezei peretelui celular. Cefaclor este activ in vitro împotriva următoarelor organisme: streptococi alfa şi beta-hemolitici; stafilococi, inclusiv tulpini producătoare de penicilinază, coagulazo-pozitivi şi coagulazo-negativi; Streptococcus pyogenes; tulpini de Str. pneumoniae sensibile la penicilină; Branhamella catarrhalis; Escherichia coli; Proteus mirabilis; Klebsiella spp.; Haemophilus influenzae, inclusiv tulpinile producătoare de beta-lactamaze. Cefaclor nu este activ împotriva Pseudomonas spp. sau Acinetobacter spp. Stafilococii rezistenţi la meticilină, majoritatea tulpinilor de enterococi (de ex. Str. faecalis) şi tulpina de Str. pneumoniae rezistentă la penicilină sunt rezistente la cefaclor.

Proprietăţi farmacocinetice: Cefaclor este bine absorbit după administrarea orală înainte de masă. Absorbţia totală rămâne neschimbată în prezenţa alimentelor; dar nivelele plasmatice de vârf sunt reduse aproape la jumătate, şi este întârziată atingerea nivelului maxim. După administrarea înainte de masă a 250 mg, 500 mg, şi, respectiv, 1 g, concentraţiile maxime plasmatice de 7, 13, şi, respectiv, 23 mg/l au fost obţinute în 30 la 60 de minute. Timpul de înjumătăţire seric este de 0,6 până la 0,9 ore. Probenecid-ul prelungeşte semnificativ timpul de înjumătăţire. La pacienţii cu funcţii renale reduse, timpul de înjumătăţire seric este uşor prelungit. La pacienţii ale căror funcţii renale lipsesc complet, timpul de înjumătăţire plasmatică a moleculelor intacte este de 2,3 până la 2,8 ore. Hemodializa scurtează timpul de înjumătăţire cu 25-30%. Cefaclor este legat de proteinele plasmatice în proporţie de 50%. Medicamentul este rapid excretat de rinichi; până la 85% este prezent nemodificat în urină după aproximativ 8 ore, cea mai mare parte în 2 ore. Pe parcursul acestor 8 ore concentraţiile maxime din urină, după administrarea unor doze de 250 mg, 500 mg şi 1 g au fost de aproximativ 600, 900 şi, respectiv, 1 900 mg/l. Cantităţi mici de cefaclor au fost detectate în laptele mamei după administrarea unei doze de 500 mg. Nivele medii de 0,2 mg/ml sau mai puţin au putut fi detectate până la 5 ore mai târziu. Urme au fost detectate la 1 oră.

Date preclinice de siguranţă: Nu au fost efectuate studii pentru a determina potenţialul efect carcinogen sau mutagen. Studiile de fertilitate nu au demonstrat că administrarea medicamentului duce la reducerea fertilităţii.

Condiţii de păstrare: A se păstra la temperatura camerei (15 - 30 grade Celsius). A se feri de lumină.

Instrucţiuni de folosire: Pentru farmacist: Pentru reconstituirea suspensiei de cefaclor se adaugă 45 ml de apă, în două părţi, amestecului uscat din flacon. Se va agita energic după reconstituirea suspensiei. Pentru pacient: După reconstituire suspensia se va păstra la frigider. Se poate păstra timp de 14 zile fără o semnificativă pierdere a activităţii. Cantităţile nefolosite se vor arunca după 14 zile.

Add comment


Security code
Refresh