Boala Crohn vs. Colita ulcerativă

Boala Crohn ?i colita ulcerativ? (rectocolita ulcerohemoragic?) sunt cele mai frecvente boli inflamatorii intestinale. Între cele dou?, buy cialis colita ulcerativ? este mai frecvent? decât boala Crohn.

Diagnosticul celor 2 afecțiuni se pune pe anamneză, examen obiectiv, analize de laborator și mai ales examinare endoscopică și anatomopatologică. În circa 10% din cazuri diagnosticul diferențial între cele 2 boli inflamatorii intestinale nu poate fi făcut, cazurile fiind etichetate drept colită nedeterminată.

Principala diferență între boala Crohn și colita ulcerativă este localizarea și aspectul modificărilor inflamatorii. Boala Crohn poate afecta orice segment al tubului digestiv (de la cavitatea bucală la anus), dar majoritatea cazurilor debutează cu inflamație your-antidepressant.com ileonului terminal (motiv pentru care boala mai este denumită ileita regională), pe când colita ulcerativă este limitată la colon și rect. Leziunile inflamatorii sunt segmentare, discontinue (“în pietre de pavaj” sau skip lesions) și afectează întregul perete intestinal (inflamație profundă, transmurală cu edem marcat) în boala Crohn, spre deosebire de colita ulcerativă unde există leziuni continue, dar superficiale, limitate doar la mucoasă (cu edem ușor). Corespondentul endoscopic al acestor modificări anatomopatologice constă în ulcerații profunde, serpiginoase, difuze în boala Crohn, și ulcerații continue în colita ulcerativă.

Simptomatologia este până la un punct comună, cu dureri abdominale, inapetență, vărsături, diaree, crampe intestinale severe, scădere ponderală, la care se adaugă particularități pentru fiecare boală în parte: în colita ulcerativă diareea este cu sânge, mucus și puroi, pe când în boala Crohn scaunul are aspect steatoreic. Ambele boli inflamatorii intestinale pot fi însoțite de afecțiuni extradigestive (artrită, pyoderma gangrenosum, iridociclită/uveită, eritem nodos, spondilită anchilozantă). Boala Crohn prezintă frecvent stenoze digestive, fistule și abcese perianale (care sunt rare în colita ulcerativă), precum și formațiuni pseudotumorale la palparea abdominală (despre complicațiile bolii Crohn puteți citi aici). Colita ulcerativă este asociată mai frecvent cu colangita sclerozantă primară.

Privitor la localizarea leziunilor, boala Crohn prezintă frecvent afectare ileală și perianală, uzual afectare colonică și rareori rectală, iar rectocolita ulcerohemoragică, precum îi spune și numele, afectează întotdeauna colonul, uzual rectul dar rareori ileonul sau regiunea perianală.

Paraclinic, ambele afecțiuni prezintă sindrom inflamator biologic, la care se adaugă prezența anticorpilor ANCA în colita ulcerativă și a anticorpilor ASCA în boala Crohn.

Din punct de vedere patologic, boala Crohn este considerată o boală autoimună, consens care nu există pentru colita ulcerativă. O altă caracteristică pentru boala Crohn este prezența granuloamelor la biopsia digestivă, aspect rar întâlnit în rectocolita ulcerohemoragică.

Există unele diferențe și în ceea ce privește tratamentul: excizia chirurgicală a unui segment digestiv afectat este urmată de recurențe în boala Crohn, pe când în colita ulcerativă colectomia are valoare curativă. Mesalazina este mai utilă în colita ulcerativă, pe când antibioticele pe termen lung sunt eficiente doar în boala Crohn. Ambele boli inflamatorii intestinale pot beneficia de tratament imunosupresor – corticosteroizi, anti-TNF, azatioprină, metotrexat, 6-mercaptopurină. Pentru rectocolita ulcerohemoragică se află în studiu terapia helmintică (cu paraziți).

O ultimă particularitate este legată de asocierea cu fumatul, care este factor de risc pentru boala Crohn și factor protector pentru colita ulcerativă.

Diagnosticul diferențial al celor 2 boli inflamatorii intestinale se face cu: alte forme de boală inflamatorie intestinală (colita colagenică, colita limfocitară), colita infecțioasă (Salmonella, Yersinia, Shigella, Giardia, Entamoeba histolytica, tuberculoza intestinală, viroze digestive, HIV), boala celiacă (se efectuează biopsie jejunală), colita medicamentoasă (antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene, săruri de aur, prostaglandine), alte forme de colită (colita pseudomembranoasă, colita radică, colita ischemică), boala Whipple, cancerul rectocolonic (diferențial în special cu formele pseudotumorale de boală Crohn), diverticuloza colonică, boli sistemice (boala Behcet, granulomatoze Wegener). Uneori poate fi necesar diagnostic diferențial cu abdomenul acut chirurgical.

Ambele afecțiuni au un risc crescut de malignizare (riscul de cancer de colon fiind mai mare la colita ulcerativă).

Referințe:

Add comment


Security code
Refresh