Arterita cu celule gigante (boala Horton)

Arterita cu celule gigante (arterita temporal? sau boala Horton) este o vasculit? a arterelor de calibru mediu-mare care afecteaz? cu predilec?ie artera temporal?.

Ea poate afecta însă și alte artere importante, o formă particulară fiind aortita cu celule gigante. Este cea mai frecventă formă de vasculită sistemică la persoanele peste 50 ani și este de obicei asociată cu polimialgia reumatică. Denumirea de arterită cu celule gigante provine de la aspectul anatomopatologic observat la biopsie. Boala Horton este de 3 ori mai frecventă la femei decât la bărbați.

Clinic, arterita cu celule gigante se prezintă cu cefalee, claudicație mandibulară (dureri după masticație) sau linguală, polimialgie reumatică (dureri în centura scapulară și pelvină), tulburări de vedere (scăderea acuității vizuale, diplopie), tinnitus și simptome constituționale (febră, astenie, scădere în greutate, anorexie, transpirații nocturne). La examenul clinic se poate constata o arteră temporală proeminentă, zonă temporală sensibilă la palpare, puls slab și uneori sufluri arteriale.

Paraclinic se constată teste funcționale hepatice crescute (în particulare fosfataza alcalină), VSH mult crescut (peste 50 mm/oră la 95% din pacienți), anemie normocitară, hipoalbuminemie și trombocitoză reactivă. Diagnosticul pozitiv se pune pe baza biopsiei (întrucât afectarea poate fi segmentară, se recomandă o biopsie unilaterală pe 1.5-3 cm lungime, care are o sensibilitate diagnostică de 90%). Evaluarea afectării aortei (care poate include anevrism sau disecție de aortă) se face imagistic.

Tratamentul constă în corticoterapie orală inițial în doze mari, cu scădere progresivă pe parcursul a 9-12 luni. La pacienții cu pierdere a vederii datorită afectării arterei oftalmice și la cei cu aortită se începe tratamentul cu o puls-terapie de metilprednisolon. Au mai fost studiate și terapiile cu imunosupresoare și agenți biologici.

Referințe: Giant Cell Arteritis

Add comment


Security code
Refresh